DESPRE CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

*****************************************************************************

DESPRE CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

CLASA A X-A E,

GRUP.SCOLAR.”C.A.ROSETTI”,CONSTANTA

DIRIGINTE: PROFESOR DOINA RUSU

Normele juridice au fost reglementate din cele mai vechi timpuri pentru a asigura funcţionarea organismului social. Prin dezvoltarea comunităţilor umane s-au multiplicat şi raporturile sociale dintre membrii care formau acele comunităţi. Pentru ca aceste raporturi să se deruleze într-un cadru organizat s-a considerat necesară normarea acelor relaţii sociale care erau recunoscute şi valorizate de majoritatea indivizilor din comunitate.

Sistemul legislativ construit de imperatorii romani a fost cel care a marcat o piatră de hotar în privinţa ierarhizării actelor normative şi a consacrat pentru totdeauna faptul că valorile fundamentale pentru o societate, trebuie consacrate prin acte normative cu putere juridică supremă, iar relaţiile sociale ce decurg din valorile fundamentale trebuie reglementate prin acte normative cu putere juridică inferioară.

Orice sistem legislativ, inclusiv cel românesc, are la bază un set de valori fundamentale recunoscute ca atare de cetăţenii statului şi cărora acestora trebuie să li se supună.

Setul de valori fundamentale include drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, modul de organizare şi funcţionare a instituţiilor politice ale statului ( puterile statului) cât şi modul de organizare şi funcţionare al economiei naţionale.

Acest set de valori fundamentale este normat prin legea fundamentală care poartă denumirea de Constituţie.

Constituţia României a apărut mult mai târziu decât constituţiile din ţările vest-europene datorita faptului că epoca modernă, caracterizată prin dezvoltare tehnică, economică, socială şi culturală, a început în România mult mai târziu faţă de alte ţări precum Olanda, Anglia, Franţa sau Italia.

Radacinile adoptării unui act de natură constituţională (care să consacre normativ valori sociale fundamentale) se regăsesc în Regulamentele Organice adoptate în Ţara Românească şi Moldova, ulterior semnării Tratatului de Pace de la Adrianopol-1829.

Primul act cu caracter constituţional este Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris

cunoscut sub denumirea de Statutul lui Cuza.

Prin această reglementare se încredinţau puterile statului domnitorului şi parlamentului (reprezentaţa naţională) care avea o structură bicamerală. Statutul lui Cuza mai cuprinde reglementări privitoare la formarea, organizarea şi funcţionarea reprezentaţiei naţionale, reguli privitoare la elaborarea legilor, unele reguli privind Guvernul, obligaţia funcţionarilor publici de a presta jurământul de credinţă Constituţiei, legilor şi domnitorului.

În anul 1866 se adoptă prima Constituţie a României având ca inspiraţie prevederile Constituţiei belgiene, considerată cea mai modernă lege de la acea vreme. Aceasta reglementa cele mai importante relaţii sociale, sistematizarea normelor realizându-se pe mai multe titluri şi anume: Despre teritoriul României (I), Despre drepturile românilor (II), Despre puterile statului (III), Despre finanţe (IV), Despre puterea armată (V), Dispoziţiuni generale (VI), Despre revizuirea Constituţiei (VII). Pentru a reţine aspectul de act normativ fundamental amintim doar reglementarea cuprinsă în primul articol: "Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România".

Ulterior au mai fost adoptate Constituţii în 1923 ( când a fost consacrat pentru prima dată votul egal şi universal, eliminându-se discriminările în exercitarea drepturilor politice de către cetăţeni), în 1938, în 1948 şi în 1991 în principiile consacrate de Constituţie.

Constituţia adoptată în 1991, modificată în 2003, a fost creată pentru a se consacra trecerea de la sistemul comunist la organizarea de tip democratic a acestuia după 1989. În acest sens Parlamentul, ales democratic în anul 1990, s-a constituit ca Adunare Constituantă şi a numit o comisie specială pentru elaborarea proiectului de Constituţie. Constituţia a fost adoptată de Parlament în 21 noiembrie şi aprobată prin referendum popular în data de 8 decembrie 1991. Constituţia României este legea fundamentală a statului român, formată din norme juridice, învestite cu forţă juridică supremă şi care reglementează acele relaţii sociale fundamentale care sunt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii politce a cetăţenilor.

Conţinutul normativ al Constituţiei este structurat din punct de vedere juridic în 152 de

articole care sunt grupate în 7 titluri, unele având capitole şi secţiuni.

Primul titlu, denumit Principii generale, cuprinde norme referitoare la structura unitară a statului, la forma sa republicană de guvernământ. În legătură cu teritoriul, acesta este organizat administrativ în comune, oraşe şi judeţe. În acest titlul există dispoziţii privitoare la partidele politice şi la sindicate, la dobândirea şi pierderea cetăţeniei române.

Cel de-al doilea titlu consacră drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului care include drepturile şi libertăţile socilale economice, drepturile şi libertăţile social politice şi îndatoririle fundamentale.

Titlul trei conţine reglementări referitoare la Parlament, Preşedintele României, Guvern, Administraţia Publică şi Autoritatea Judecătorească. Este de evidenţiat că legiuitorul a utilizat termenul de “autoritate" pentru a înlocui consacratul termen de "putere".

Cel de-al patrulea titlu priveşte economia şi finanţele şi cuprinde norme referioare la economie, proprietate, sistemul fiscal, bugetul public naţional, impozitele şi taxele, Curtea de Conturi.

Titlul V priveşte modul de organizare şi funcţionare al Curţii Constituţionale.

Titlul VI se referă la revizuirea Constituţiei stipulând procedura revizuirii şi limitele sale,

conturând caracterul rigid al Constituţiei.

Ultimul titlu (VII) cuprinde regulile referitoare la intrarea în vigoare a Constituţiei, conflictul temporar de legi şi altele.

Conceptul De Lege

Pentru ca statul să funcţioneze, ceea ce înseamnă că se exercită puterea politică a cetăţenilor, este necesar ca valorile sociale să aibă o exprimare practică, adică să se regăsească în relaţiile sociale care se dezvoltă între cetăţeni. Relaţiile sociale derivând din valori sociale fundamentale, se dezvoltă având ca temei legea, act juridic adoptat de parlamentari-reprezentaţii cetăţenilor-şi care are o forţă juridică inferioară constituţiei.

Legea este actul normativ, format din norme juridice, investite cu forţă juridică inferioară constituţiei însă superioară celorlalte norme juridice şi care reglementează relaţii sociale ce decurg din valorile sociale fundamentale (ex. Legea îvăţământului care reprezintă o aplicare a valorii sociale constând în dreptul fundamental al educaţiei fiecărui individ).

Există trei tipuri de legi:

• legi constituţionale
• legi organice
• legi ordinare.

a) Legile constituţionale sunt cele care privesc revizuirea Constituţiei. După adoptarea ei de către Parlament, se supune aprobării cetăţenilor, prin referendum,la intrarea în vigoare devine parte integrantă a Constituţiei.

b) Legile organice sunt cele adoptate de Parlament în domeniile de importanţă vitală pentru funcţionarea statului şi care sunt strict enumerate în art.72 alin.3 din Constituţie. Astfel prin lege organică se reglementează:

• sistemul electoral,
• organizarea şi funcţionarea partidelor politice,
• organizarea şi desfăşurarea referendumului,
• organizarea Guvernului şi a Consilului Suprem de Apărare al Ţării,
• regimul stării de asediu şi al celui de urgenţă,
• infracţiunile, pedepsele şi regimul de executare a acestora,
• acordarea amnistiei sau a graţierii colective,

• organizarea şi fincţionarea Consilului Superior al Magistaturii, a instanţelor judecătoreşti,

a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi,
• statutul funcţionarilor publici,
• contenciosul administrativ,

• regimul juridic general al proprietăţii şi moştenirii,
• regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială,
• organizarea generală a învăţământului,
• regimul general al cultelor,

• oraganizarea administraţiei locale, a teritorului, precum şi regimul general privind

autonomia locală,
• modul de stabilire a zonelor economice exclusive,
• celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi ordinare.

Legea organică se adoptă prin votul majorităţii membrilor fiecărei camere legislative-

Camera Deputaţilor şi Camera Senatului.

c) Legea ordinară- este adoptată de Parlament pentru a reglementa domenii sociale de

importanţă mai redusă pentru care nu este necesară adoptarea unei legi organice.

Legea ordinară se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţa fiecărei camere legislative.

Hotărârea de guvern

Legea, ca act normativ al Parlamentului, are forţă juridică în ceea ce priveşte hotărârile date de Guvern, deoarece emană de la reprezentaţii cetăţenilor, parlamentarilor aleşi prin vot universal, direct, secret şi liber exprimat în timp ce hotărârile de guvern sunt adoptate de un organ investit să execute legea.

Din cele prezentate se reliefează că o hotărâre poate fi emisă numai în aplicarea legilor, prin acestea neputându-se completa sau modifica legi. Hotărârea de Guvern se adoptă cu votul majorităţii miniştrilor care alcătuiesc Guvernul României.

Ordine-instrucţiuni sau precizări

Sunt acte cu forţă juridică inferioară hotărârilor de Guvern, emise de către miniştrii pentru a preciza anumite proceduri sau norme din domeniul său de activitate.

Hotărâri ale Consiliilor Locale şi Consiliilor Judeţene

Sunt acte cu caracter normativ, inferioare ca forţă juridică hotărârilor de Guvern, adoptate de autorităţile publice locale deliberative, fie obligatorii pe întrega unitate adminstrativ- teritorială, după aducera la cunoştinţa cetăţenilor, fie cu caracter individual (care produc efecte juridice mai restrânse, numai faţă de cei interesaţi, de la data comunicării actului către aceştia). Ex: hotărâre a Consiliului Judeţean privind concesionarea unui teren către o persoană fizică .

Aşadar, întegul sistem normativ existent la ora actuală în România, izvorăşte din

principiile consacrate de Constituţie, care este fundamentul acestui sistem.

ABOUT THE CONSTITUTION OF ROMANIA

CLASS XA E

GRUP.SCOLAR. "CAROSETTI" CONSTANTA

Engineer: TEACHER DOINA RUSU

Legal rules have been covered from ancient times to ensure operation of the office. The development of human communities have multiplied and forming social relationships between members of those communities. For these relationships to take place in an organized framework was considered necessary standardization of those social relations that were recognized and valued by most individuals in the community.

Legal system was built by the Romans imperatorii which marked a milestone in the hierarchy of legal norms and values enshrined forever that fundamental to a society, have rules and regulations established by the supreme legal power and social relations arising from fundamental values to be covered by legally binding regulations below.

Any legal system, including the Romanian one is based on a set of core values recognized as such by the state and that their citizens must obey.

The set of core values include human rights and fundamental freedoms, the organization and functioning of political institutions of the state (state powers) and the organization and functioning of the national economy.

This set of fundamental values is normalized by the fundamental law called the Constitution.

Constitution came much later than the constitutions of Western European countries due to the fact that modernity is characterized by technical development, economic, social and cultural, in Romania started much later than other countries such as Holland, England, France or Italy .

Roots of adopting a constitutional act (which enshrines the fundamental normative social values) are found in the Organic adopted Romanian and Moldovan Land, after the signing of the Peace Treaty of Adrianople, 1829. The first constitutional document is the Statute's Developing Paris Convention known as the Statute of Cuza.

This state regulatory powers entrusted to the ruler and parliament (national representatives) that have a bicameral structure. Cuza's Statute also includes provisions concerning the formation, organization and functioning of the performance of national rules on drawing up laws, some rules on government, public servants must provide the oath of allegiance to the Constitution, laws and ruler.

In 1866 it adopted the first Constitution of Romania with the inspiration of the Belgian Constitution, considered the most modern law at that time. The most important social relationships regulate, systematize procedures being performed on several titles, namely: About Romania (I), rights of Romanians (II), about the powers of the state (III), About Finance (IV), the military power (V), General Provisions (VI), On the revision of the Constitution (VII). To retain the appearance of fundamental legislation contained regulations mention only the first article: 'Romanian United Principalities constitutes one indivisible state, as in Romania. "

Later Constitution were adopted in 1923 (when it was first established universal and equal vote, eliminating discrimination in the exercise of political rights by citizens), in 1938, 1948 and 1991 in the principles enshrined in the Constitution.

The Constitution adopted in 1991, as amended in 2003, was created to establish transition from communist to democratic organization of its kind since 1989. In this respect the Parliament, democratically elected in 1990, the Constituent Assembly was formed and appointed a special committee drafting the constitution. The Constitution was adopted by Parliament on November 21 and approved by popular referendum on December 8, 1991. Constitution is the fundamental law of the Romanian state, consisting of legal rules, legally vested with the supreme and governing those fundamental social relations that are essential for the establishment, maintenance and exercise of power politce citizens.

Normative content of the Constitution is legally structured in 152 articles are grouped into seven titles, some of chapters and sections.

The first title, called General Principles, contains rules relating to the unitary structure of the state, the republican form of government. In connection with the territory, it is organized administratively into communes, towns and counties. In this title there are provisions relating to political parties and trade unions, the acquisition and loss of Romanian citizenship.

The second title enshrines human rights and fundamental freedoms including the rights and freedoms socilale economic, social and political rights and freedoms and fundamental duties.

Title contains three provisions relating to Parliament, President of Romania, Government, Public Administration and Judiciary Authority. It is shown that the legislature used the term "authority" to replace the term consacratul 'power'.

The fourth title of the economy and finances, and includes rules refer to the economy, property tax system, government budget, taxes and fees, the Court of Auditors.

Title V concerning the organization and functioning of the Constitutional Court.

Title VI refers to the review and revision of the Constitution stipulating the procedure to its limits, drawing the rigid nature of the Constitution.

Last title (VII) contains rules regarding the entry into force of the Constitution, laws and other temporary conflict.

To retain the appearance of fundamental legislation contained regulations mention only the first article: 'Romanian United Principalities constitutes one indivisible state, as in Romania. "

Later Constitution were adopted in 1923 (when it was first established universal and equal vote, eliminating discrimination in the exercise of political rights by citizens), in 1938, 1948 and 1991 in the principles enshrined in the Constitution.

The Constitution adopted in 1991, as amended in 2003, was created to establish transition from communist to democratic organization of its kind since 1989. In this respect the Parliament, democratically elected in 1990, the Constituent Assembly was formed and appointed a special committee drafting the constitution. The Constitution was adopted by Parliament on November 21 and approved by popular referendum on December 8, 1991. Constitution is the fundamental law of the Romanian state, consisting of legal rules, legally vested with the supreme and governing those fundamental social relations that are essential for the establishment, maintenance and exercise of power politce citizens.

Normative content of the Constitution is legally structured in 152 articles are grouped into seven titles, some of chapters and sections.

The first title, called General Principles, contains rules relating to the unitary structure of the state, the republican form of government. In connection with the territory, it is organized administratively into communes, towns and counties. In this title there are provisions relating to political parties and trade unions, the acquisition and loss of Romanian citizenship.

The second title enshrines human rights and fundamental freedoms including the rights and freedoms socilale economic, social and political rights and freedoms and fundamental duties.

Title contains three provisions relating to Parliament, President of Romania, Government, Public Administration and Judiciary Authority. It is shown that the legislature used the term "authority" to replace the term consacratul 'power'.

The fourth title of the economy and finances, and includes rules refer to the economy, property tax system, government budget, taxes and fees, the Court of Auditors.

Title V concerning the organization and functioning of the Constitutional Court.

Title VI refers to the review and revision of the Constitution stipulating the procedure to its limits, drawing the rigid nature of the Constitution.

Last title (VII) contains rules regarding the entry into force of the Constitution, laws and other temporary conflict.

The concept of the law for state functions, which means that citizens exercise political power, social values need to be a practical expression, that is to be found in social relations that develop between people. Social relations arising from fundamental social values are emerging as a theme with the law, legal act adopted by parliamentarians, representatives of citizens, and having a lower legal force of the constitution.

Law is the normative act, consisting of legal rules, legally vested with the constitution but the upper lower legal and other rules governing social relations arising from fundamental social values (eg law enforcement îvăţământului which represents the social value of education consisting of a fundamental right each individual).

There are three types of laws:

-constitutional law

- ordinary laws

-organic laws.

a) Constitutional laws are those relating to constitutional revision. After its adoption by Parliament, citizens are subject to approval by referendum, the entry into force is an integral part of the Constitution.

b) Organic laws are those adopted by Parliament in matters of vital importance for the functioning of the state and are strictly listed in article 72 paragraph 3 of the Constitution. This organic law shall regulate: • electoral system, • the organization and functioning of political parties, organization and holding of referendum •, • organization of the Government and Council of the Country's Supreme Defence, • the state of siege and of the emergency, • offenses sentences and the enforcement thereof, • the granting of amnesty or collective pardon, • Superior organization and fincţionarea Magistaturii council, the courts, the Public Prosecutor and the Court of Auditors, Staff • public • administrative court, the legal • of private property and inheritance • General rules on employment relations, trade unions and social protection, • the general organization of education, the general regime of cults •, • oraganizarea local government, of the territorial and general rules on local autonomy, • how to establishing exclusive economic zones, • other fields, for which the Constitution provides that ordinary laws.

Organic Law is adopted by a majority of each legislative chambers, the Chamber of Deputies and the Senate Chamber.

c) ordinary-law is adopted by Parliament to regulate the social areas of lesser importance which is not necessary to adopt an organic law.

Ordinary law shall be adopted by a majority vote of members present at the meeting each legislative chambers.

Government Decision Act, legislation that Parliament has legal force in relation to orders made by the Government, as adopted by the representatives of citizens, parliamentarians elected by universal, direct, secret and freely expressed while government decisions are taken invested by a body to enforce the law.

Of those listed are highlights that a decision may be issued only in law enforcement, thereby not being able to complete or amend laws. Government decision is taken by ministers who make up the majority of the Romanian Government.

Order-instructions or explanations are lower rulings legally binding acts of the Government, issued by ministers to clarify some procedures or rules in its field.

Order-instructions or explanations

They are acts which are legally inferior decisions by the Government, issued by ministers to clarify some procedures or rules in its field.

Decisions of Local Councils and District Councils

Are normative acts, legally binding decisions that lower Government, local authorities adopted deliberative or administratively binding on the entire territorial unit, after informing the citizens or of individual (smaller producing legal effects, only to those interested in the date of the document to them). Ex County Council decision on the granting of land by an individual.

So întegul existing regulatory system currently in Romania, stems from

principles enshrined in the Constitution, which is the foundation of this system.